Eu critic.

Archive for the ‘Scoala’ Category

Nu stiu sigur daca religia mai e sau nu obligatorie in scoli/licee (mie mi-ar placea sa cred ca nu mai e, suntem aproape in 2012), dar eu am facut-o din clasa I pana intr-a XII-a si nu imi amintesc sa ma fi intrebat vreodata cineva daca vreau sau nu sa o fac.

Daca nu m-a intrebat nimeni, nici eu nu am zis nimic, fiindca la religie se stia ca o sa avem media 10 si ne ajuta la media generala. Din moment ce nimeni nu poate sa te lase corigent la religie, in schimb tuturor le mareste media generala, e clar ca inclusiv ei, profesorii, stiu ca materia asta e o bataie de joc pe care nimeni nu o ia in serios. Nimeni nu ramane corigent si toti primesc note mari, indiferent ca sunt buni crestini care se inchina de fiecare data cand clipesc, sau ca sunt progenitura satanei. E corect? Presupun ca profesorii de religie au si acelasi salariu ca profesorii de matematica sau de romana, nu? Ca merita acelasi salariu, nu?

Nu mai zic de faptul ca religia in scoli nu e ceea ce ar trebui sa fie. Ora de religie ar trebui sa constea intr-o ora in care un profesor impartial le preda elevilor istoria religiilor si elevii sa trebuiasca sa invete la fel ca la celelalte materii ca sa treaca (desi stim cu totii ca scoala si cartea au inceput sa o ia pe cai separate).

Ce se preda acum la orele de religie ar trebui sa studieze elevii in timpul lor liber, daca ii intereseaza, nu trebuie sa li se bage pe gat idei cum ca exista dumnezeu si crestinismul e religia cea buna. Nu se preda istoria religiilor in scoli fiindca le e frica de faptul ca majoritatea vor incepe sa isi puna la indoiala religia atunci cand vor afla de unde a pornit de fapt crestinismul (Google -> jesus and horus, pentru inceput).

Chestia asta cu religia e doar o firimitura dintr-un sistem educational extrem de prost gandit si care nu se va schimba prea curand.

Am facut cateva modificari la ‘Jurnalul unui licean’ si am mai adaugat cateva paragrafe la vacanta de vara din 2009, la cea din 2010 si la clasa a XII-a. De asemenea, am mai scos parola de la inca un post publicat pe 18 iulie 2011, intitulat ‘Perfect’.

P.S. Momentan am pus cate o steluta inaintea paragrafelor noi.

‘Jurnalul unui licean’ trebuia initial sa fie un film lung in care aratam anumite poze si filme facute de mine in cei 4 ani de liceu si povesteam toate lucrurile mai mult sau mai putin semnificative din acesti ani. Asa mi l-am imaginat acum aproape un an si cu ideea asta in minte am inceput sa lucrez la el. Dupa mai bine de 24 de ore de munca la el, am renuntat la ce voiam eu sa fac si am sters in total 14 ore de munca fiindca am fost nemultumit de cum iesise. Mi-am facut putin griji fiindca nu stiam cum sa procedez mai departe, dar in final am ales sa abordez subiectul intr-o maniera total diferita: prin text. ‘Jurnalul unui licean’ este acum un articol scris, acompaniat de filmele pe care le-am mai facut in timpul anilor de liceu, precum si de 7 filme scurte, menite initial sa faca parte din filmul cel mare. Desi la inceput am fost dezamagit de aceasta schimbare, in final am realizat ca e o varianta mult mai buna pentru ce voiam eu sa fac.

Am investit in total 60 de ore de munca in chestia asta si 40 de lei pentru un cont Vimeo Plus.
Ca sa treceti prin tot ceea ce este ‘Jurnalul unui licean’, va trebuie intre 5 si 6 ore. Sa nu ziceti ca nu v-am avertizat.

Asadar, am terminat totul si ‘Jurnalul unui licean’ este acum public.

Faceti click AICI pentru a citi articolul.

*Comentariile la acest post sunt dezactivate. Orice comentariu legat de ‘Jurnalul unui licean’ va fi lasat pe pagina unde este articolul.

Dupa cum am spus in update-urile de pe pagina filmului, din cauza ca am fost foarte nemultumit de cum a iesit filmul, am ales sa abordez subiectul total diferit, lucru care la inceput nu m-a incantat, insa acum cred ca e mai bine asa. Astfel, ceea ce trebuia sa fie un film va fi de fapt o serie de clipuri scurte, acompaniate de povestirile mele, in scris. Nu e un lucru rau, sunt chiar mai incantat acum decat eram inainte.

Nu aveam de gand sa mai fac inca un trailer, in schimb m-am trezit in timp ce lucram la unul din clipuri ca facusem o portiune din el care mi s-a parut ca ar da bine ca trailer.

Nu uitati: fullscreen si HD.

Din pacate, filmul va fi amanat cu cel putin o luna, fiindca sambata plec in Franta si nu am timp sa il termin pana atunci (e foarte mult de munca, dupa cum am spus si in update-urile de pe pagina filmului). Probabil ca pe 2 septembrie voi ajunge acasa si in zilele alea, dupa ce ma linistesc, voi continua sa lucrez la film.

Chestia e ca e foarte probabil sa renunt la tot ce am lucrat in ultimele 14 ore (pana acum am lucrat in total 29 de ore la film…), motivul fiind faptul ca sunt cam nemultumit de felul in care a iesit si o voi lua de la capat cu anumite chestii, lucru care nu ma incanta deloc, dar asta e.

Sper sa il termin in septembrie.

Astazi am inceput sa lucrez la film. Initial trebuia astazi sa incep sa filmez, dar a durat mai mult decat ma asteptam sa fac introducerea; are 3 minute si am lucrat in jur de 5 ore la ea.

Filmuletul de mai jos prezinta doar o mica parte din introducere.

Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele…
Şi azi mă-nfiori
Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele!

Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare…
Nimic nu mai vreu -
Liceu, – cimitir
Cu lungi coridoare…

Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat…
Liceu, – cimitir
Al tinereţii mele!

George Bacovia – ‘Liceu’

In ultimul an am avut destul timp sa ma gandesc la bacalaureat si am trecut prin multe momente in care eram ingrozit de ce aveam sa ‘indur’, insa am ajuns la o concluzie total diferita fata de cea pe care o aveam initial.

Initial ma gandeam ca BAC-ul e foarte important si trebuie neaparat sa il iau, eventual cu note cat mai mari (desi nu cred ca eu cunosc vreo persoana care a invatat mai putin ca mine pentru BAC). Cu timpul, in special in ultima vreme, am ajuns sa realizez ca in principiu, BAC-ul e irelevant. E irelevant fiindca notele alea nu reflecta nimic. Sunt niste note acordate pentru o cantitate de informatie ridicol de exagerata, invatata, in mare parte, mot a mot. Daca nu intentionezi sa iti urmezi drumul in viata studiind in mod special una din materile la care dai BAC-ul, cam tot ce inveti pentru BAC este absolut inutil. In viata lucrurile alea nu te ajuta cu mai nimic.

Daca esti o persoana inteligenta si descurcareata, poti ajunge departe in viata si fara sa acorzi multa atentie lucrurilor de genul BAC-ului. Toata lumea isi face atatea griji in privinta BAC-ului, si pentru ce? Pentru niste examene stupide care in cazul majoritatii nu au nicio treaba cu aspiratiile fiecaruia si informatiile acumulate vor fi date uitarii. E ca si cum ai fi obligat sa inveti sa inoti pentru a putea conduce o masina.

Acum vine partea in care ma contrazic: bacalaureatul nu e irelevant. De ce? Fiindca asa ne spun cei ‘de sus’, cei care ne controleaza fara sa stim. Ei ne spun ca fara BAC sau fara rezultate cel putin decente la BAC, e foarte probabil ca viata noastra sa o ia la vale de aici inainte. Ei ii acorda BAC-ului importanta, cuvantul se raspandeste in societate si toata lumea incepe sa creada ca trebuie sa inveti pentru BAC si sa iei note cat mai mari, fiindca sunt niste examene importante; si sunt! Sunt importante fiindca asa ne spun ei, iar societatea functioneaza asa cum vor ei. Ei ordona si noi ne conformam. De aceea BAC-ul este intr-adevar important, fiindca unei persoane inteligente dar cu note foarte mici la BAC sau fara BAC ii va fi mai greu sa faca anumite lucruri, in comparatie cu un imbecil cu note mari la BAC, care fie a luat notele prin mijloace mai neortodoxe, fie chiar a invatat pentru BAC (informatiile alea lipsite de importanta de care ziceam mai devreme).

De ce are BAC-ul o influenta asa mare asupra vietilor noastre? Fiindca in functie de rezultatele obtinute, urmam (sau nu) o anumita facultate si de acolo mai departe, cine stie unde. De relevanta facultatii nu ma pot pronunta deocamdata, insa sunt sceptic si in privinta ei (vorbesc despre cum sunt lucrurile in tara noastra, nu si in alte parti).

Un alt motiv pentru care BAC-ul e o aberatie e egalitatea cu care sunt tratati toti. Sa va explic la ce ma refer: elevul A e la profil de matematica – informatica si va da BAC-ul la limba romana (subiecte universale), la matematica (nivel de dificultate mai ridicat) si la informatica (nivel de dificultate mai ridicat – desi am inteles ca de anul asta sunt si astea universale, ca cele la romana, insa voi lua in considerare felul in care au fost pana acum -). Elevul B e la alt profil si va da BAC-ul la limba romana (aceleasi subiecte), la matematica (nivel de dificultate mai scazut) si informatica (nivel de dificultate mai scazut). Elevul A are aceleasi subiecte la limba romana cu elevul B, desi elevul B poate a fost la un profil la care se punea accent mai mare asupra limbii romane, are subiecte mai grele la matematica decat elevul B (deci matematica a necesitat un efort mai mare in timpul anilor de liceu si a oferit mai multa informatie necesara pentru examen) si are subiecte mai grele la informatica decat elevul B (la fel ca si in cazul matematicii). Cu toate astea, pentru a intra la o anumita facultate, nu se va face nicio diferenta intre cei doi. Tot ce conteaza e media rezultatelor obtinute la BAC, numarul ala scris pe o hartie. Daca elevul A ia nota 9 la matematica, la nivelul acela ridicat, iar elevul B ia nota 10, la nivelul acela scazut, elevul B e considerat mai bun (iar diferenta intre cele doua nivele e destul de mare).

BAC-ul consta in niste note pe o hartie care nu tin cont de ce ai tu cu adevarat in cap, consta in niste note care tin cont de cate lucruri poti sa inveti ca robotul, de cat de dispus esti sa iti bati capul cu formule si ecuatii care nu vor avea vreun rol in viata ta sau de cat de priceput esti la trisat. Asta e bacalaureatul de care se tem toti; bacalaureatul care are un rol asa de important in vietile noastre.

Pareri personale? Opinii contradictorii? Fa-te auzit in comentarii!