Archive for the ‘Personal’ Category

S-a dus si vacanta asta. Maine incepe scoala. Nu cred ca am fost niciodata mai trist din cauza asta. Nu am absolut nici cea mai mica dorinta sa ma duc la scoala. Poate si din cauza ca a fost o vacanta foarte aiurea…

Deja mi-e dor de lenevit, de iesit in oras oricand am chef, de ascultat muzica in pat pana la 5 - 6 dimineata, de lipsa grijilor.

Bagami-as…

Dupa cum am mai spus, revelionul l-am facut la o colega cu niste prieteni.  Tuturor ne-a placut, nu cred ca a fost cineva caruia sa nu-i fi placut. Eu am reusit sa ma imbat pentru prima oara, asa ca am fost destul de vesel vreo doua ore. Partea proasta e ca unele chestii din alea doua ore nu mi le mai amintesc asa bine (in mare parte ce am zis). Cand am plecat pe la 6 dimineata ma durea genunchiul drept, apoi am aflat ca am dat cu piciorul intr-o usa.

A doua zi m-am trezit la ora 16 si la 17 eu si inca vreo 8 ne-am dus inapoi, sa continuam petrecerea. Deci totul s-a terminat pe 1 ianuarie, la ora 22.

A avut si partile lui nasoale, dar in final, revelionul a fost super.

Va zic de acum la multi ani, pentru ca maine nu cred ca voi mai avea timp de postat ceva. Revelionul mi-l petrec la domnisoara de vanilie cu niste prieteni si de-abia astept. Partea buna e ca eu n-am nevoie de bautura ca sa o iau razna. Sau poate nu e asa bine…

In fine. La multi ani, un an nou fericit si toate cele.

Ne vedem in 2009.

Edit - Ia uite aici urare de anul nou:

“La multi ani , tot ce iti doresti si nu in ultimul rand viata sexuala indelungata “

Merci! Amin!

Deja mi-a ajuns pana peste cap, m-am saturat, pur si simplu nu mai suport toti imbecilii cu care am de-a face.

Ma baiatule. Ma dobitocule. Din moment ce eu deja te-am ajutat cu ceva si ti-am spus de acum in colo sa imi trimiti mail (adica am acceptat sa te ajut in continuare) cum mama dracu’ indraznesti sa imi spui pe un ton sarcastic ca sunt de treaba, sau ca nu vreau sa ajut pe nimeni. Mai ai si tupeul sa ma injuri in fel si chip dupa ce te fac idiot. Tu crezi ca eu pot de fiecare data cand ma intrebi ceva sa stau dupa curu’ tau si sa fiu de fiecare data acolo? Eu n-am dreptul sa fac altceva? Uite nu am putut sa iti raspund atunci asa ca te-am pus sa trimiti mail. Poate ma durea capul si eram obosit, poate aveam treaba si nu puteam atunci, poate aveam vreo problema personala, poate, poate, dracu’ stie, exista mii de situatii.

Pana cand o sa imi uit toate principiile si o sa incep sa va bag pe toti pe unde ati iesit, javrelor! Pentru ca sunteti niste cretini, bai, niste cretini!

De revelion ma duc la o petrecere si ne-am gandit ca ar fi amuzant sa avem si niste baloane cu heliu, dar problema e ca nu stim de unde putem face rost, sau unde am putea umfla baloane cu heliu. Are cineva vreo idee?

Edit: am gasit.

Asta e un scurt eseu descriptiv pe care l-am avut de facut ca sa ii arat profesoarei de engleza de ce sunt in stare (asta voi avea la faza judeteana, la olimpiada). E prima oara cand fac asa ceva si, aparent, eseul e “splendid”, profesoara nu crede nici ea ca ar putea face unul mai bun si am un “talent innascut”. Asta zice profesoara. Ma bucur, desigur, sa aud asta, dar mie nu mi se pare CHIAR asa de grozav. E doar un eseu facut in 45 de minute. In fine, poate profesoara stie mai bine.

_______________________________________________________________

The Beginning of The End

With its cold weather, its speedy winds and its icy roads, winter is upon us. I stare numb at the angry trees, hopelessly rocking back and forth, as if trying to get to shelter from the heartless storm. I, myself, remain unmoved, snowflakes blowing into my face like hundreds of little needles poking me at the same time.
The restless city has once more been reduced to silence by the almighty storm, its residents all tucked away, under the protection of their homes. I realize there’s no point in waiting for the bus. My savior, the bus. I finally get the courage to move, so I stand up and leave the frozen bench behind. Not a single soul in sight, not a single sound to be perceived, other than the storm’s endless roar across the city. ‘It’s unlike anything we’ve ever seen,’ exclaims the lady on the radio I just found. The rest is static.
I move on, barely able to move my feet, now frozen under the thick, unforgiving layer of snow. The long line of blurry lights guides me on my way home. What is normally a twenty minutes’ walk now feels like an eternity of sluggish movement onwards. The thought of my warm room, with the chimney lit up, the lights dimmed, the drapes pulled and a hot cup of chocolate are the only things that keep me going. I suddenly realize the lights, my one hope of escaping this raging weather, have disappeared in the distance. I turn around, looking for them as if my life depended on them, but no such luck. I turn left, wandering further into the darkness, my feet begging for warmth and my face completely frozen.
After stopping for a while in the middle of the road, unable to go on, I realize that by some weird coincidence I wound up in front of my apartment building. Having never been so happy to see myself here, I pull myself together and use what little power I have left to crawl into the building. I somehow manage to get to my door, and loudly slam it behind me, relieved. I pull the drapes, wishing for the sun to shine down on me the next time I pull them, I light up the chimney, I dim the lights and I begin to pour myself that hot cup of chocolate I’ve been dying for all day. I tell myself that it’s over. Little do I know that it has just begun.

In fiecare dimineata eu plec la liceu cu autobuzul. De fiecare data, cel putin jumatate din cei care sunt in statie asteapta autobuzul pe strada, pe dungile alea de pe asfalt unde in mod normal ar trebui sa opreasca autobuzul. Astfel, autobuzul opreste aproape in mijlocul strazii, incurcand traficul, dar nici soferul nu claxoneaza cand se apropie sa se dea in puii mei lumea la o parte. E nevoie doar de cativa ca restul sa se ia dupa ei, ca o turma de cretini. Poate ar trebui cineva sa le spuna rostul dungilor alea de pe asfalt. Nici macar nu e trotuarul ingust, ca asa poate mai ziceam, dar cand e destul loc pe trotuar, da-o-n colo de treaba. Cand sunt mai multi, se ingramadesc toti pe strada ca sa urce in autobuz, iar restul oamenilor care mai au ceva in cap, raman in urma si intra ultimii, asta daca mai e loc.

Romania.

Disturbed - Down With The Sickness

… a fost super. M-am distrat de minune alaturi de colegii si prietenii mei.

Am ajuns pe la 8 seara si pana pe la 10 ne stabilisem deja. Am plecat la o plimbare de cativa kilometri cu doi colegi pe la 00:00, ne-a sunat diriginta sa vada unde suntem, am pierdut cheia de la camera (eu), dar am gasit-o in final si ne-am intors pe la 01:30. Pe la 03:00, dupa ce ne-am asigurat ca s-au culcat unii dintr-o camera, eu si colegii aia doi de care ziceam ne-am dus si le-am lipit scotch la usa. Dimineata cand au deschis usa… au vazut un “perete” de scotch. Evident ca dupa ce l-au rupt l-au facut cocolos si ni l-au agatat noua la usa. Nemernicii. Cateva ore de batai cu hartie igienica, coji de portocale si cu aproape orice nimeream si s-a facut 05:00. In noaptea aia am dormit mai putin de doua ore.

A doua zi ne-am trezit la 8 ca sa mergem la masa. Afara a fost viscol toata ziua, asa ca am stat aproape tot timpul in cabana. Mai spre seara s-a calmat vremea si am mai plecat la plimbari cu colegii. De Sf. Andrei majoritatea colegilor s-au imbatat si cum eu nu pun gura pe bautura, a fost cam aiurea. Da’ i-am avut pe colegii aia doi.

A treia zi ne-am trezit la fel de obositi, am dormit in jur de 4 - 5 ore. Am facut curatenie prin camere, am mancat si am plecat la Sibiu, unde am stat mai toata ziua. A fost nu stiu ce targ, asa ca centrul era plin de lume. Mi-am gravat OSD pe un breloc , am vizitat muzeul Brukenthal (asa cred ca se scrie), am facut o gramada de poze si spre sfarsit ne-am strans toti intr-un local si am mancat pizza.

Drumul de intoarcere cu trenul (Sageata albastra) a supt in comparatie cu primul. In mare parte din cauza ca era seara si majoritatea eram obositi.

Excursia a fost grozava, am facut aproape 4GB de poze si filme si sper sa mai facem una si la vara.

Acum aproape doua ore ajunsei acasa. Deocamdata sunt foarte obosit, asa ca revin cu detalii si poate cateva poze maine. Noapte buna!

boddy_xxl sent you a big Kiss!
blondutz sent you a big Kiss!
seby dingo sent you a big Kiss!

Am si eu o nelamurire. Doua de fapt:

1. Cine sunt astia?
2. De ce vor sa ma pupe?

Maine pe la ora 15 plec in excursie la Paltinis si stau 3 zile (ma intorc duminica noapte). Plecai azi cu niste colegi prin Kaufland si cumpararam diverse chestii pentru excursie: mult scotch (de lipit), elastice, 10 suluri de hartie igienica si maine vom cumpara baloane. Multe baloane. Ce vom face cu toate astea nu stim inca, dar avem destule idei.

Am programat cateva posturi pentru zilele astea, ca sa nu ramana blogul pustiu cat timp sunt plecat. Ne mai auzim duminica sau luni. Pa pa!

Colega 1 are blog. Colega 2 are pagina pe Hi5. Colega 1 e mai cu picioarele pe Pamant. Colega 2 e penibila. Pitipoanca tipica. Cocalara. Care face poze in tot felul de ipostaze jenante. Care se poarta ca o…. Care are peste 500 de “prieteni” pe Hi5, pagina de Hi5 fiind una care iti provoaca dureri de cap daca stai mai mult de un minut pe ea.

Toate bune si frumoase, asta pana cand colega 1 decide sa scrie pe blog parerile sale despre colega 2, pareri care coincid cu cele ale majoritatii oamenilor intregi la minte. Pareri care suna cam asa:

Pentru a fi sexy, ai nevoie de:

- sursa de inspiratie, care defapt este numita si “asemanare izbitoare”: pitzipoanca.org

- telefonul colegei cu oglinda in care tu: te benoclezi, te mai holbezi putin la tine, inca putin - doar esti frumoasa - o adevarata diva, iti mei verifici coafura, observi ca esti blonda cu radacini negre dar ti se pare sexy, te pensezi din cand in cand (noroc cu telefonul, oglinzile de acasa le-ai spart deja), te machiezi (aceasi poveste cu oglinzile de acasa). Uneori o faci chiar si in ore, simtindu-te taaare bucuroasa cand profesoara/profesorul iti spune sa lasi naiba telefonul ala, crezi ca te invidiaza pentru frumusetea pe care o detii, nu? Si ca o V.I.P.a ce esti continui activitatea, doar nu e profu/profa mai presus decat tine, nu? Asa ziceam si eu.
- tot de acelasi telefon, al aceleiasi colege, dar de data asta ai nevoie de el ca sa il ridici un metru si sa privesti in camera incordandu-ti “botik-ul” si facand fete de ingerash. In banca, sau langa geamul din clasa, sau chiar pe coridor, sa vada lumea ca are colega telefon si ca tu stii sa fii sexy.
- colegi care sa vorbeasca despre tine, tu sa spui replica foarte cunoscuta “ma barfesc deci sunt importanta, voi sunteti inferiori” etc. (bine, recunosc, voi o faceti mai cu stil (de taranci), eu nu ma pot compara cu voi )… pacat ca nu te vorbesc asa cum ar fi frumos sa o faca… eu nu reproduc, nu vreau sa ramai in soc daca ai afla…

Hai sa incheiem lista aici. Recunosc ca e mica, dar nu vreau sa crezi ca iti acord mare importanta …

Oricum, multumesc pentru lacrimile de ras pe care mi le-ai dat cand te-ai afisat in fata mea cu telefonul pe coridor straduindu-te sa iti faci poze. Sau cand ai alergat ca dupa … cand ai auzit hore si sarbe date la maxim la clasa alaturata. Frate, ce reactie ai avut. Am ras, recunosc, dar dupa ce am ramas atunci pe loc. Oh…

What goes around comes back around to pitzi

Colega 2, care s-a simtit, dimineata la prima ora veni la colega 1 la banca si atunci incepu. “Cat fight”. Amandoua stateau in picioare si aruncau cu vorbe una-n alta si timp de 5 minute fusei martor numai la faze de genul “- Oh no she didn’t! - Oh yes, she did!”. Colega 2 o ameninta pe colega 1 ca poate ii trage o palma si incepu’ sa abereze. Ca se duce la director, ca face, ca drege. Prostii.

Imi placu, oarecum, de colega 1. Se descurca destul de bine. Ii spuse verde-n fata ce crede ea despre colega 2. Colega 2 continua cu aberatiile, in final recurgand la jigniri complet aiurea. Colega 1 se descurca si de data asta, spunandu-i o chestie destul de adevarata si jignitoare. Cu adevarat un moment “Oh no she DID NOT!“, lasand cateva guri cascate si provocand aplauze printre colegi. “You go girl!” Hehe.

In final, colega 2 ii spuse dirigintei, ii spuse colegei 1 ca vrea sa stearga ce a scris, diriginta o ruga sa stearga si colega 2 zise ca daca se mai intampla vine cu mamicuta la scoala.

Mda.

Din pacate, colega 1 stearsa postul respectiv, desi o rugaram sa nu o faca. Noroc ca il copiai eu si il puteti citi mai sus.

Sa vina la mine si cu taticutul, eu nu ma supar. Atata timp cat ea nu intelege conceptul de blog, cum crede ca imi poate spune ce sa scriu? Si asta e valabil si pentru restul care au o problema cu ce scriu eu.

ovisebdan_ovi: fratioare nare rost..sa vin cand si unde vrei tu stai linistit ….daca ti-o iei nici nu t astepti…k doar nu vin singur asta 1 la mana 2 la mana nus un slbanog dela de zici k sufla vantu doar am si eu cateva luni de box 3 la mana vin cu masina cu cativa amiici si ti-o dau simplu si la obiect te prind ti-o iei nu conteaza dc..k asa vrea pwla mea:
ovisebdan_ovi: si as vrea asa de sarbatori sa ai benoclu spart ….tu ce ziic in gandu tau” alt parazit si asta se umfla” mda….parazit da sa vedem care e mai smecher pe pumn =)) u nu cred la cum artzi=)) sincer aveam pretenti de la tine…aveam…da esti…..kam molosit
ovisebdan_ovi: EU MA UIT SI TE VAD….i see u …u see me??)=)) stiu cam ce program ai esti asa satiric incat trec pe langa tine si nu ma observi desi ma uit atent la tine=)) te STUDIEZ)
ovisebdan_ovi: cred k ne-a despartit de vreo 3 ori cam maxim 10 cm) dar am rabdare sa ti-o dau cand trebuie poate sunt chair printre…..amicii tai)
ovisebdan_ovi: mai ast umpic sa t vad la fatzau tau de calugar …)
ovisebdan_ovi: hai k mai vb STUPID RETARDAT)
ovisebdan_ovi: ce draq mai ocupi loc pe pamant k nu mai avem loc d tine)+)))=))

Zici ca esti bine cladit si faci box de nu stiu cate luni. Cu toate astea, e nevoie de mai multi oameni ca sa vii sa-mi “spargi benoclu”. Nu-ti face griji, probabil tu esti mai “smecher de pumn”, mie nu imi sta in fire sa ma bat si cred ca daca m-ai lua la pumni as sta si i-as lua.

Acum aflu ca aveai pretentii de la mine si faptul ca te-am dezamagit ma mananca pe dinauntru. Ma vei putea ierta vreodata?

Uite un pont: daca chiar vrei sa ma sperii, DOVEDESTE-O ca m-ai vazut de atatea ori.

Am impresia ca te cam plictisesti, sau n-aveai probleme cu politia? Nu trebuie sa mai faci nimic, e destul ce ai facut pana acum ca sa iti creez probleme.

Pai… mai nimic important.

Pe la scoala totu-i bine, se apropie iar o perioada in care voi lucra la proiecte, reviste si alte chestii care sa rupa monotonia. Se apropie tezele si mai e putin pana la vacanta de iarna. A trecut destul de repede timpul.

Pe 28, 29 si 30 voi fi plecat in excursie la Paltinis si de-abia astept.

Si pe la facultate merg bine lucrurile, imi plac cursurile si ma descurc destul de bine pana acum.

Se aproprie si olimpiada de engleza si trebuie sa citesc tot felul de chestii, asa cum am facut si anul trecut. La faza pe scoala voi avea de facut o scrisoare si la judeteana o descriere. Anul trecut am luat premiul III, anul asta trebuie sa incerc sa ma descurc mai bine.

Sambata ma duc la o piesa de teatru cu cativa colegi, la Teatrul National. Nu stiu ce piesa e, dar nu prea conteaza.

Sunt pe cale sa mai gasesc niste munca si sa mai fac si eu niste bani. Deocamdata am doua posibilitati si s-ar putea sa le exploatez pe amandoua, lucru de pe urma caruia voi face niste bani frumusei.

Cam atat…